Arhive lunare: mai 2015

Din salatele săptămânii

 

M-am gândit să împărtășesc din rețetele de salate pe care le prepar, deoarece cu doar câțiva ani în urmă conștientizam că e important să consumăm mai multe legume crude, dar nici nu mi-ar fi venit să consum zilnic fie salată verde, fie de roșii (cu castraveți), fie de varză (erau singurele pe care le știam pe atunci) și nici nu se găseau în sezon aceste legume de-a lungul întregului an. Am căutat pe internet rețete de salate și, culmea, găseam în special salate fie cu legume fierte, fie cu carne. Nici nu știu cum de găsesc acum atâtea variante de salate de preparat. Nu fac cine știe ce rețete exotice, dar fac salată cel mai rar la 2 zile, și nu prea fac 2 salate la rând identice. Se întâmplă pur și simplu pentru că în ultima vreme am descoperit ceva uimitor: pot să combin într-o salată aproape orice legume aș avea în bucătărie și în frigider. Și de fiecare dată ma bucur de cum am nimerit salata.
       

       Salata de varză de china cu varză românească
O jumătate de varză românească (mai mititică) se taie cât mai fin și se freacă bine cu sare. Se toacă o jumătate de varză de china și se adaugă în castron. Se amestecă bine; se adaugă 1-2 linguri oțet de mere și 3-4 linguri ulei de măsline; se amestecă din nou și apoi se adaugă ½ sau 1 legatură (în funcție de cât de mare este) de mărar tocat. Simplu, gata într-un sfert de oră!
       

       Salata de varză de china cu salată verde
Se spală frunzele de la 1-2 salate verzi; se taie în fâșiuțe subțiri. Se toacă jumătate de varză de china (rămasă de alaltăieri ) și se adaugă în castron. Se adaugă sarea, 1 lingură oțet de mere și câteva picături de zeamă de lămâie (pentru că am servit-o alături de pește) și 3 linguri ulei de măsline și se amestecă cu grijă ca să se mai taseze și să se mai facă loc în castron (al meu e deja prea plin). Se mai adaugă și 2 castraveți (sau cât de mulți permite timpul și răbdarea). Apoi se toacă feliuțe (precum s-ar felia o ridiche) cotoarele de la 2 brocoli. Și la final ½ legătură de mărar. Mmmm în această salată merg adăugate și 2-3 linguri amestec de semințe. E adevărat, mi-a luat peste o jumătate de oră sa o pregătesc, dar are deja 4 legume. Și cât de bună a fost? Ca să vă faceți o idee, la masa de seară, după mai multe luni de zile, aveam file de somon (am găsit congelat, pescuit, la un preț mai ok în Kaufland). Și când deja farfuriile cu somon ca și castronul cu salată se cam goliseră l-am întrebat pe soțul meu dacă ar mai fi vrut iar el mi-a răspuns „Da, mai mult decât somon, mi-ar fi plăcut să mai mănânc salată”
Spor la sălățit! 🙂

Am descoperit laptele de cocos

coconut milk     Ideea mi-a venit datorită prietenei mele care se confruntă de câteva luni cu diabetul gestațional și care a observat că după consumul de lapte (de vacă) îi creștea glicemia. Așa că s-a gândit să cumpere niște lapte de cocos. Eu am primit anul trecut câteva cutii de lapte de cocos, am mancât vreo două, dar nu mi s-au părut grozave în momentul acela, plus că erau cutii de tablă. Prietenei mele i-a placut însa laptele de cocos la cutie și a vrut să mai cumpere. A găsit cu ~12 lei cutia de 400ml. Și atunci mi-am amintit că laptele de cocos se poate prepara și acasă. Așa că ne-am hotărât să încercăm împreună. Iar rezultatul a fost peste așteptările mele. Laptele preparat acasă mi s-a parut delicios.

Laptele de cocos este un lichid cremos (gras) cu o aromă fină de cocos și un gust ușor dulce. Nu îl confundați cu sucul care există în interiorul nucii, laptele se obține din pulpa acesteia.
Pentru preparare am folosit 2 nuci de cocos (care au costat 5.5 lei) și am obținut 1,5 litri de lapte (aceeași cantitate la cutie ar fi costat 45 lei).
Și a fost incredibil de ușor de preparat! La noi a durat aproape o oră, dat fiind că la fiecare pas trebuia să stăm să ne gândim cum să procedăm. Dar a doua oară sigur timpul se va reduce la jumătate și pe măsură ce mă voi obișnui îl voi prepara și mai repede. Poate fi păstrat 3-4 (maxim 5) zile la frigider deci trebuie preparată o cantitate cât să nu ramână după această perioadă de timp.
     Instrumentele necesare pentru preparat sunt: blender, tifon (de dimensiuni mai mari) o strecurătoare și două castroane măricele sau alte recipiente asemănătoare, iar ingredientele: nuca de cocos și apa.
     Cum se prepară? Una dintre cele mai detaliate și complete explicații am gasit-o aici (după acest articol m-am ghidat și eu când am preparat laptele): https://bucatarieindiana.wordpress.com/basics/lapte-din-nuca-de-cocos-cum-se-face/ . Este de asemenea explicat foarte clar și cu tot ce aveți nevoie să știți cum se alege și cum se sparge nuca de cocos. Dacă nu ați mai cumpărat niciodată o nucă de cocos, citiți cu atenție tot articolul!
Eu sunt încântată. Laptele de cocos preparat in casă mi se pare dovada excelentă că se poate mânca sănătos și diversificat și cu un buget redus și fără un consum exagerat de timp și energie.

      Din punct de vedere nutrițional principalul aspect este conținutul ridicat de grăsimi saturate, dar acestea sunt constituite mai ales din acizi grași saturați cu lanț mediu (medium chain triglycerides=MCT) . Acest tip de grăsimi (prezent în cantitate semnificativă numai în nuca de cocos și grăsimea de palmier) este metabolizat de organism diferit față de trigliceridele cu lanț lung predominante în mod obișnuit în dieta noastră. Ele sunt digerate foarte ușor (în special de enzimele din salivă și sucul gastric, așa încât acizii biliari nu sunt esențiali în digestia lor), nu sunt depozitate de organism ci sunt folosite ca sursă rapidă de energie.1 Dintre acizii grași descriși mai sus, predominant este acidul lauric (52% din totalul lipidic), acid care prezintă proprietăți antibacteriene, antifungice și antivirale.2,3,4
În afară de grasimi, laptele de cocos mai conține o cantitate mică de proteine și fibre. În plus, este bogat în minerale: fier, magneziu, fosfor, potasiu, cupru și seleniu, pentru fiecare din acestea o portie de lapte (240g) aducând în jur de 20% din doza zilnică recomandată.5

Laptele de cocos e o idee excelentă pentru a diversifica alimentația. Cât și pentru zilele de post. Este important pentru persoanele cu intoleranța la lactoză sau pentru cele care încearcă să reducă consumul de lapte (vezi aici de ce ar face acest lucru).
De idei de a-l consuma nu cred că e nevoie. Poate fi consumat în același fel ca și laptele de vacă. Mie mi s-a părut delicios la micul dejun cu fulgi de ovăz, semințe și stafide și coacăze deshidratate (această idee tot prietenei mele o datorez). Poate fi băut ca atare, adăugat în cafea, folosit în diverse preparate sau în smoothie-uri.
M-aș bucura mult să-mi scrieți că l-ați preparat și cum îl consumați. Eu fug să mai mănânc o porție!

 

       Referințe

  1. http://www.coconutresearchcenter.org/article10612.htm
  2. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC90807/In Vitro Killing of Candida albicans by Fatty Acids and Monoglycerides
  3. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC174645/?page=3Inactivation of enveloped viruses and killing of cells by fatty acids and monoglycerides.
  4. http://coconutresearchcenter.org/Coconut%20Research-Coconut%20Research%20Center.pdf
  5. http://nutritiondata.self.com/facts/nut-and-seed-products/3113/2